De cele mai multe ori pescuitul în sine este doar bonus, însă călătoria către lac se dovedește întotdeauna a fi inițiatică! Tovarășii de drum, peripețiile și șaradele sunt filtrele după care putem stabili calitatea unei partide de pescuit. Fie ea o sesiune reușită sau nereușită, experiența aduce numai plusuri în bagajul de cunoștințe, iar dacă lacul dă bonus, plusăm cu peștii. Dacă nu, punem la bătaie experiența și ambiția pentru a persevera într-o ulterioară aventură, întotdeauna în coadă de pește!
După o tiradă de ghinioane incredibile - printre care musai trebuie să menționez faptul că în urma unor probleme tehnice, mi-a fost blocat cardul într-un ATM, și am fost nevoit să alerg contra-cronometru între două sedii de bancă, pentru a-l bloca temporar și ulterior recupera - am reușit să ajungem, culmea, chiar la timp, pe pontoanele rezervate! Pentru această partidă ne-am fi dorit să obținem un stand în zona de pădure, însă acelea se prind foarte greu și se rezervă pentru minim 36 de ore în weekend. Acest aspect, gândeam noi, că a făcut ca provocarea unui 20 Plus să fie și mai mare! Totuși, cu multă muncă în echipă, cu răbdare, cu o doză mică de inspirație, cu o doză mare de noroc și cu multe multe doze de bere rece, am reușit să ajungem și la rezultatul mult dorit! O trăsătură vicleană, aparent de ciortan, la un
Planurile de acasă nu păreau deloc să se potrivească situației ivite pe lac, ba mai mult decât atât, se contura o partidă fără capturi și implicit un FishVlog amânat! Totuși, cumva, planetele s-au aliniat și totul s-a întors la 90 de grade! Într-adevăr, un singur pește! Dar ce pește! Ne-am bucurat precum copii când primesc jucării noi! În concluzie, nu aș putea puncta efectiv ce schimbare anume a provocat trăsătura. Fie ea de natură tehnică, fie că ține de comportamentul peștelui, de culoarea sau de aroma nadei, de temperatura apei în acel moment sau de localizarea crapului, cred că de această dată reușita partidei poate fi divizată în 25% Pricepere, 30% Inspirație și 45% Noroc! Și atunci când ne-o fi pescuitul mai greu, ca acum să ne fie! Tocmai când ultima speranță de a-i vedea coada, își făcea resemnată bagajele și trăgea ușa cortului încet, fără să i se fâlfâie, cu gând chitit să părăsească lacul, s-a produs o extorsiune, la un burlan, din care
-Stația! Stația Gogule! Iauză-l! Ia telefonu` și hai după mine!
Strigă Marius către mine, și în timp ce ia trepiedul la subraț, își agață o parte de tricou într-un rig cu bilă half - half,
-Ce stație mă! Coborâm acia? Hai draq` că ne găsim acolo!
Strig și eu chiaun, căci încă nu îmi era clar unde suntem și unde dracului tre` să ajungem atât de dimineață, dar, din bun simț, ca să nu ajung cu mâna goală, am proptit și descăpăcit din mers două beri Ursus de pe fundul lăzii frigorifice!
-Ia și filmează Gogule! E mic, e doar ciortan, vine încet e ... hopaa, adu slingu băă! Și cântarul!
Aceasta este încă una dintre frumusețile pescuitului la crap. Deși îi poți aproxima greutatea în drill, nu știi niciodată sigur cât de mare este peștele decât atunci când ajunge în minciog! Până la o nouă aventură, noi vă dorim -